Un enoriaș îi cere arhiepiscopului Calinic al Sucevei și Rădăuților să răspundă unei reclamații referitoare la taxele de înmormântare mari impuse de un preot:
“Zilele trecute m-am confruntat cu o situație mai puțin plăcută, și anume decesul mamei.
Am fost neplăcut surprins să văd câte obiceiuri și tradiții trebuie respectate (conform listei primite de la biserică), care, în fond, nu știu dacă au vreo valoare pentru sufletul răposatului.
Nu mai vorbim de sume, care sunt foarte mari.
Efectiv nu am avut timp să mă rog în cele trei zile până la înmormântare.
Oare de ce Biserica încurajează și întreține astfel de practici, de ce nu se pune accentul mai mult pe importanța Sfintei Liturghii, a rugăciunilor și a milosteniei autentice?”
ÎPS Calinic i-a răspuns: “Există tradiții creștine la înmormântare ori în perioada următoare care surprind nu doar învățătura de credință creștină, având fundamentare scripturistică și patristică, ci și iubirea și sensibilitatea față de pierderea celui drag.
Evident, trebuie să ne ferim de orice exagerare străină ortodoxiei, vă rugăm să ne spuneți despre ce parohie, sume și obiceiuri este vorba.
Vă mulțumim și vă asigurăm că, după ce vom analiza, acolo unde va fi cazul, situația se va îndrepta”.
TEODOR PUȘCAȘU
